Funcţiile urbane sunt activităţile umane specifice care se desfăşoară într-un oraş, determinând mărimea şi caracterul dezvoltării urbanistice a acestuia. Funcţiile se referă la totalitatea formelor de activitate umană din oraş, prin care se creează locuri de muncă pentru populaţia activă.
Funcţiile urbane pot fi: de servire a oraşului, prin care este servită populaţia oraşului, care au importanţă locală şi funcţii de bază sau funcţii generatoare de oraşe, prin care oraşul se dezvoltă, are relaţii cu zonele din care se aprovizionează şi în care-şi desface producţia. Funcţiile de bază sunt cele mai importante, prin care oraşul este cunoscut şi îşi creează personalitatea.
Funcţiile urbane sunt condiţionate de: aşezarea oraşului în teritoriu, de resursele naturale, de condiţiile climatice, de condiţiile mediului, de evoluţia istorică, de condiţiile social-economice, de politica economică.
Funcţiile urbane au caracter istoric, se pot modifica, dispar şi apar altele noi, în raport de cerinţele societăţii omeneşti. Diversitatea funcţiilor urbane, nivelul de dezvoltare influenţează mărimea, importanţa şi rolul oraşului în cadrul teritoriului şi în sistemul reţelei de localităţi. Principalele funcţii urbane sunt: funcţii economice, de cazare a populaţiei, social-culturale, comerciale, de circulaţie, de cercetare, balneo-turistică, administrative ş.a.
Pentru criteriul funcţional de clasificare se are în vedere structura profesională a populaţiei active, pe cele trei sectoare de activităţi (primar, secundar, terţiar). Se deosebesc – după acest criteriu – următoarele tipuri de oraşe: oraşe cu funcţii complexe, oraşe industriale, oraşe de servicii, oraşe primare.
Oraşele cu funcţii complexe sunt acelea care au în structura lor toate funcţiile. În această grupă se încadrează marile capitale ale lumii. Ex.: Paris, Moscova, Tokyo, Londra etc.
Oraşele industriale sunt acelea în care funcţia industrială este caracteristică şi dă personalitatea oraşului. Se deosebesc mai multe subtipuri: oraşe cu industrie complexă; oraşe monoindustriale.
Oraşele cu industrie complexă, în care sunt localizate mai multe tipuri de industrii, sunt oraşe mari, cu o poziţie geografică favorabilă, în ele se concentrează fluxuri de materii prime şi mărfuri, în cadrul lor se realizează o producţie industrială diversificată. Ex.: Paris, Londra, Bucureşti, Braşov, Kiev, Budapesta etc.
Oraşele monoindustriale sau industriale specializate sunt oraşe mici sau mijlocii, favorizate de existenţa unor materii prime, resurse şi de specializarea în unele domenii industriale. Ex.: Petroşani (minier), Victoria (chimie), Hunedoara (siderurgie), Coventy, în Anglia (utilaje), Ludwigshafen, în Germania (chimie), Roubaix, în Franţa (textile), Buhuşi, Cisnădie, în România (textile).
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu